Fostul teren al Întreprinderii de Mecanică Fină din București a fost abandonat după Revoluție, odată cu privatizarea post-decembristă. Baza sportivă a rămas părăsită până la retrocedarea terenului, cumpărat de o firmă care a construit în locul său o școală particulară.
Asociația funcționând pe lîngă Întreprinderea de mecanică fină București și clubul divizionar A Steaua București. A luat ființă în 1971. În numai cinci ani de la înființare, echipa a urcat de la campionatul de sector al capitalei pînă pe treptele Diviziei C (în 1976), apoi, după alți trei ani a promovat, în 1979, în eșalonul secund divizionar, în următoarea formulă organizatorică: președintele asociației – ing. Ștefan Blaier; președintele secției fotbal – Vasile Mărcuș, antrenori – Nicolae Lupescu și Teofil Codreanu. Lotul: Vochin, Verșanschi, Negru, Feschin, Țugulan, Nicolae, C. Ion, Stănulescu, Petre, Profir, Năstase, Roșu, Stoiciu, Mihale, Marin, Preda, Răchinoiu, Pîslaru, Toma, Popa, Catrina, Manea, Puchea. În Divizia B ocupă locurile: XIV (1979-80), X (1980-81), XI (1981-82) și XVI (1982-83) la sfîrșitul căruia echipa adoptă denumirea de Steaua-Mecanică Fină. Un an (1983-84) joacă în Divizia C, la capătul căreia își recîștigă dreptul de participantă în Divizia B, condusă fiind de antrenorul Gh. Constantin, ajutat de Cornel Vlad. Conducerea asociației: ing. Ștefan Blaier – președinte, Gheorghe Fîciu – președinte al secției de fotbal, Vasile Mărcuș – organizator. Lotul de jucători: Vochin, Popa, Lache, Cozma, Pitulice, Ghiță, Zamfirescu, Mihăilescu, A. Oprea, Dobrișan, Nicolae, Iatan, Naca, Julius, Marcu, Dragne, M. Oprea, Cristea, Petre. Adresa clubului: str. Popa Lazăr nr. 9-19, București 73346; telefon 90/35.00.00 și 90/27.63.21. (Mihai Ionescu și Mircea Tudoran – Fotbal de la A la Z. Fotbalul românesc de-a lungul anilor)
